Am gasit ceva interesant!

Informatiile acestea sunt mina de aur pentru mine!

Si multumim Mar1vs pentru completari,chiar te asteptam sa intervi,stiind ca le ai cu istoria si studiezi arheologia ,parca. .Metode de modelare folosite inaintea rotii sunt mai multe si necesita o indemanare aparte.Am incercat sa modelez si prin scobire intr-o masa mai mare de lut si prin adaugarea de "carnaciori de lut ".Adica faci fundul vasului dupa care te invarti in jurul lui si il inalti adaugand acesti carnaciori.as fi curios sa vad si tu cum le-ai modelat.Felicitari!

Il cunosc pe acest om Mihai Sturza,,,dar nu stiam ca sa apucat de olarit,formidabil blogul,,,merita vazut,citit.....Sunt imformatii excelente pentru cei care vor sa faca vase pentru bonsai.
Astept impresiile voastre?
http://mihaisturza.blogspot.ro/
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.260018294114581.70672.100003192365486&type=1

Wow,nu stiam de acest artist ,dar are un blog extraordinar cu o gramada de informatie .Daca te uiti la LINKURI pe blog este unul,"Simon Leach pottery".Acest simon leach are un canal pe youtube cu filmulete educative despre trasul la roata,eu de la el pot spune cda am invatat cam tot ce stiu la roata.este foarte util.Tot ce am invatat oricum am invatat din filmulete de pe youtube.

lemurian a scris:Si multumim Mar1vs pentru completari,chiar te asteptam sa intervi,stiind ca le ai cu istoria si studiezi arheologia ,parca. .Metode de modelare folosite inaintea rotii sunt mai multe si necesita o indemanare aparte.Am incercat sa modelez si prin scobire intr-o masa mai mare de lut si prin adaugarea de "carnaciori de lut ".Adica faci fundul vasului dupa care te invarti in jurul lui si il inalti adaugand acesti carnaciori.as fi curios sa vad si tu cum le-ai modelat.Felicitari!

Da, sunt student la istorie, dar nu sunt în grupa de "cioburi" (cum e cunoscută arheologia p'aici) . Eu sunt mai "modernist", dar mă aventurez şi la completări de genu', doar e secţiune de "bârfe"...

Într-adevăr, din câte se pare, începând cu primele urme ceramice descoperite în spaţiul nostru, de la culturi protoneolitice (pentru informaţii suplimentare a se căuta "Schela Cladovei" şi "Lepenski - Vir") şi până hăt aproape de Epoca Bronzului (când ajunge şi roata olarului pe aici), metoda folosită era cea a "cârnăciorilor" - ai descris-o tu bine - pentru că pur şi simplu era cea mai viabilă: practică, simplă, rezultate foarte bune. Scobirea în masa de lut era utilizată unde se putea - adică în cazul vaselor mai mici. Dar la vase mari şi foarte mari, pentru sanctuare, spre exemplu, erau utilizaţi "cârnăciorii" de lut.
În orice caz, dacă tot am deschis discuţia... s-a pornit, din câte se pare, de la coşuri de nuiele "tencuite" cu lut şi arse, probabil accidental. Conform lui Vere Gordon Childe (dar aveţi grijă, omu' a fost puţintel marxist şi şi-a repudiat teoriile după care s-a cam sinucis ) de la practica "lipirii" sau "tencuirii" cu lut a locuinţelor natufiene (iarăşi, pentru detalii a se vedea "Wadi-el-Natouf" şi "cultura Natufiană") s-a trecut la procedeul cu coşurile şi s-a ajuns la ceramica neolitică. Acum... controverse sunt destule, dar aşa se pare (chiar îmi amintesc c-am avut la un examen anul trecut un subiect similar).

No, eu am folosit tehnologie natufiană, veche de vreo 10000 - 11000 de ani (Protoneolitic), la ardere şi tehnologie neolitică la fabricare. Adică am folosit un cuptor cu ardere semiînchisă (o groapă săpată în pământ, aproape acoperită, cu un "horn" ataşat, ceva cam aşa: https://2img.net/h/i847.photobucket.com/albums/ab34/Mar1vs/cuptor.png ) şi vasele au fost făcute cu "cârnăciori". Obţineam chiar temperaturi bune, vreo 900 - 1000 de grade (am reuşit să topesc ceva cupru, iar vasele se vitrificau pe alocuri) - m-am şi mirat de rezultat! N-am păstrat decât un vas pentru că restul pur şi simplu nu mi-au plăcut... le-am spart şi folosesc cioburile pentru substrat (românu' n-aruncă nimic! ). Dacă găsesc pe undeva, voi pune şi vreo poză.
Vasele au în general un aspect rigid, rugos, neregulat, cu diferenţe de culoare, exact opusul a ceea ce faci tu, Muri. Totuşi mi se par bune pentru a sugera o crevasă, o stâncă... şi se potrivesc de minune cu un bonsai masculin, preferabil conifer, şi mai bine molid sau pin.

Ei, băieţi, chiar m-am întins la bârfă... rog a mi se scuza toată "biblia" de-aici, dar... na, defect profesional. Nu m-am putut abţine să nu explic anumite lucruri pentru a clarifica altele. Sorry, again!

Foarte bine,nu trebuie sa te scuzi,multumim ca impartasesti cunoi.La modelarea "stancilor,platformelor ,m-am gadit si eu sa le fac din ceramica,chiar aveam niste lut mai brut la un moment dat si ma gandeam sa sculptez o platforma cu tot cu stanci si bazin de apa.nu am mai apucat,dar aspectul rugos mai aspru poate sa dea bine,cu contitia sa nu fie friabile,adica sa le sfarme apa si interperiile.Totusi am gasit o poza cu o placa mai mica ,care arata mai bine un gri de stanca in loc de maroul ala.oricum e din lut ars https://2img.net/r/ihimg/photo/my-images/228/img0305rp.jpg/

Este o idee faina,,,,o platforma din lut ars arata mult mai bine decat cele facute din adeziv,,,,pare foarte natural vasul,,parca are viata

Sa ma bag si eu putin....Marius multumim pt semidisertatia prezentata, foarte interesanta si binevenita, in special celor care incearca sa faca si vase. Acel cuptor , rahaic, pe care l-ai prezentat in acel desen, dupa cunostintele mele, le mai folosesc si acuma unele triburi din Africa folosind la fabricarea vaselor metoda "carnaciorului", si inca cu mare succes. Cat despre platforme... o platforma fabricata prin aceste metode arhaice , dupa parerea mea poate fi mai valoroasa decat una facuta intr-un atelier super dotat. Culoarea maronie dupa ardere nu cred sa fie un impediment , a se vedea vasele de tip kurama, adica "semiluna", e adevarat ca la o platforma , care imita o bucata de stancarie , griul natural ar fi mai binevenita..dar cred ca se poate obtine si acesta. Acum cativa ani in albia raului Somes am gasit un vas aproape intact, de dimensiuni mai mici, dupa unele cercetari si intrebari la muzeologii de aici din Satu Marea, ajuns la concluzia ca e un vas dacic, autentic, si inca de culoare gri. Vasele dacice, si corecteazama Marius daca nu am dreptate , au caracteristica unui lut mai dur cu o cantitate m-ai mare de nisip in el si dupa ardere sunt de culoare gri. Deci e un exemplu foarte elocvent ca se poate face si ceramica gri..desigur urmand modul de fabricatie si materialul folosit de daci.
La vara cred ca voi experimenta si eu cu ceva "arhaic", vadul Somesului e plin cu lut gri, nu stiu ce calitate are , dar e foarte fin si "gras", nu ma pricep la luturi, dar cred ca ar merge.

Vasile

PS. Apropo Caline...vezi ce avalansa de "barfe" ai pornit cu aceea postare, e cel mai utilizat topic de pe forum, si momentan cred ca de aici am invatat cel mai mult ... si barfele au valoarea lor

Dar se pare ca aceste barfe prind bine!
Ar fi bun si un chat....poate ai vre-o idee?in care sa vorbim in conferita....?
Si vezi ca au fost barfe si la pagina nr 2,,,asteptam parerile tale

Daca te referi la lacul pt pietre .nu , nu am folosit la vase, dar un strat cred ca ar merge, nu ii da luciu si il face mai rezistent la intemperii , din practica mea pe pietrele de ornament la fundatii, unde am dat doua- trei straturi, deveneau foarte lucioase si isi pierdeau aspectul de natural. Deci un strat , care si asa se absoarbe ....cred ca e benefica pt vasele neglazurate hand made ...de ale noastre.

Vasile

Sa-mi spuneti ,daca merit o bere?
https://www.youtube.com/watch?v=zLC71-04R2o
Acum ,nu trebuie sa-mi dati berea,,,,,mi-o cumpar eu,,,voi doar sa-mi spuneti daca merit sa mi-o cumpar

popan vasile a scris: Vasele dacice, si corecteazama Marius daca nu am dreptate , au caracteristica unui lut mai dur cu o cantitate m-ai mare de nisip in el si dupa ardere sunt de culoare gri. Deci e un exemplu foarte elocvent ca se poate face si ceramica gri..desigur urmand modul de fabricatie si materialul folosit de daci.

Într-adevăr, dacă vasele neolitice şi eneolitice au acea culoare specifică arămie, începând cu vasele din Epoca Bronzului (aşa-numita "ceramică cu decoraţii de şnur" - corded ware pottery, aici: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b6/JarWithSpiralsFinalJomonKamegaokaStyle.jpg ) şi până la daci, inclusiv, culoarea specifică generală variază de la nuanţe de cenuşiu deschis, până aproape de negru.
Uite şi-aici:
http://www.festivalulroman.ro/fisiere/pagini_imagini/12-06-07-04-38-06big_vas_dacic_pentru_ritualuri.jpg

De ce s-a schimbat brusc compoziţia, nu ştiu; posibil datorită valului de populaţii indo-europene, obişnuite cu alt tip de lut/proces de fabricaţie. Am nişte vase dacice superbe expuse la facultate, într-un amfiteatru de seminarii, iar vitrinele nu sunt încuiate; dacă vreţi vă fur unul.

Meriti berea Caline , eu am mai vazut acest video, se poate invata multe din el. Problema e ca cateva din materialele prezentate nu cred ca se gasesc la noi. In timpul lui Ceausescu faceam rost de un material numit Plastisor, se topea si se faceau negative pt ornamentele de ipsos de la Casa poporului..pe cai putin periculoase faceam rost si le aduceam acasa facand matrite. Acum nu stiu de unde s-ar putea procura , sau cu ce se poate inlocuii. Dar filmuletul ramane totusi unul foarte util, cine stie , poate ca cuiva ii vine vreo idee.


Vasile

Nu trebuie sa te bagi in bucluc Marius..lasale acolo, acolo stau mai bine si mai cu folos, ma bucur ca ai confirmat teoria mea in legatura cu gaselnita mea. De altfel in fiecare primavara pe prundisurile Somesului , in zona mea, se gasesc foarte multe bucati mai mari sau mai mici de ceramica , si cum am observat din toate epocile posibile. Intr-un timp am avut mania de a le strange , pana am ajuns la cantitatea care a necesitat interventia sotiei...iti dai seama de natura interventiei.
Marius, o sa am nevoie de mai multe informatii si desene cu privire la acel cuptor in pamant..daca sti ceva material as fi foarte incantat.


Vasile

A si Vasile ,,in pagina 2 am prezentat un blog al unui tip pe care il cunosc...el a realizat un cuptor ,model japonez pe lemne care duce temperatura la 1300 grade...merita citit blogul....Si incerc sa negociez cu el$$$$poate imi da si mie date tehnice de construire si schita....Daca reusesc ..
Si silicon ,daca te tine buzunarul:
http://www.colorit.ro/products/silicon-rtv-matrite-za-13.html
http://www.artistique.ro/shop/modelaj-lut-rasini-ipsos-matrite/modelaj-latex-silicon/latex-pentru-matrite-1000ml/prod_5366.html

popan vasile a scris:
Marius, o sa am nevoie de mai multe informatii si desene cu privire la acel cuptor in pamant..daca sti ceva material as fi foarte incantat.

Materiale despre cuptoare neolitice nu prea ştiu, dar pot să caut, nu-i bai. Eu mi-am făcut vasele şi simplul cuptor după indicaţiile câtorva colegi de la arheologie, dar o să caut câte ceva şi poate te pot ajuta măcar cu câteva desene.

Până găsesc ceva mai concret dă cu geana pe-aici (imagini):
http://hua.umf.maine.edu/China/Xian/images/Banpo_Xian_6475w.jpg
http://www.ceramicstudies.me.uk/hgrafs10/ch1009ts.gif
http://hua.umf.maine.edu/China/Xian/images/Banpo_Xian_6473w.jpg
http://www.um.u-tokyo.ac.jp/people/nishiaki/KSL_exhibition/04-fig2.jpg
http://www.pottery-magic.com/pottery/tools/romankiln.gif
http://www.tvaresearch.com/images/open_pit_bonfire_pottery_kiln.jpg
http://www.payvand.com/news/10/jun/kiln_minab.jpg
http://www.hellenicaworld.com/Greece/Encyclopaedia/Britannica/11/en/Ceramics/img705c.jpg

şi-aici:
http://www.caroun.com/Research/Craft/PrimitivePotteryKilns.html
http://www.tvaresearch.com/project_widowscreek_pottery.html
http://www.uiowa.edu/~osa/learn/ancient/pot.htm

O să caut şi ceva studii mai relevante, iar dacă găsesc, te anunţ.

https://www.youtube.com/watch?v=aCgbwZ4eg30 un clip interesant

Da,Yonut,frumos,crede-ma ca am vizionat tone de asemenea filmulete si din asta am invatat la roata.Asa m-a si prins defapt,vizionand filmulete.:

urmaresc si eu de ceva vreme si sincer sa fiu cam imi place ce vad si parca as vrea si eu dar na la bloc nu prea e loc de roata de cuptor etc etc asa ca momentan ma multumesc cu privitu
http://www.galeriart.ro/eshop/prodList.asp?idCategory=143 roti de olari de vanzare
http://www.pictorshop.ro/ceramica-modelaj/p21 cu accesorii pt. olarit si cuptoare
http://www.motherearthnews.com/uploadedImages/articles/issues/1980-07-01/064%20pottery%20wheel%20-%20diagram.jpg schita cum sa faci roata olarului
http://ceramicartsdaily.org/pottery-making-techniques/wheel-throwing-techniques/throw-dry-add-coil-repeat-using-the-coil-and-throw-method-to-make-large-pottery-on-the-potters-wheel/ o chestie care nu prea am inteles-o de ce a folosit ala autogenu pe vasu de lut? sa se intareasca sau?

Rotile electrice ,dupa parerea mea sunt prea scumpe....eu unul o sa i-mi fac o roata actionata mecanic de picior...este usor de facut si ieftina.
Treaba cu autogenul ,pentru mine un incepator ,cred ca a intarit putin lutul ,pentru a ai ridica un strat superior,,,altfel nu cred ca se poate la vasele mari si care au deschidere .

Da,exact,se incalzeste asa ca sa se mai usuce ,sa se intareasca si sa poata sustine greutate mai mare.La piesele inalte se incalzeste la fel baza pentru a ii da rezistenta.Daca am timp zilele astea o sa fac o schita cum era construita roata mea,de picior construita acasa in curte.

Astept cu nerabdare!